joi, 24 martie 2011

Dieta epigenetica - dieta care protejeaza ADN-ul

Epigenetica este stiinta care se ocupa cu studiul modificarilor genelor in urma contactului cu mediul inconjurator, mai exact se ocupa cu studiul proceselor prin care genele isi realizeaza efectele fenotipice.
Epigenetica este stiinta care se ocupa cu studiul modificarilor genelor in urma contactului cu mediul inconjurator, mai exact se ocupa cu studiul proceselor prin care genele isi realizeaza efectele fenotipice.
Materialul genetic cu care ne nastem provine din dezvoltarea materialelor genetice care provin de la ambii parinti, insa aces bagaj se poate modifica prin raporturile cu mediul inconjurator. Specialistii de psihosomatica si genetica au facut evaluari pe gemeni monovitelini (cei care seamana foarte mult intre ei) orfani care au ajuns in familii din medii sociale diferite, poate chiar tari sau continente diferite, in functie de provenienta familiilor adoptive. Intr-o familie in care parintii sunt naturali gemenii se dezvolta foarte asemanator, avand rezultate si randament in societate relativ apropiat, inteligenta apropiata, aptitudini asemanatoare precum si aspect asemanator, lumea confundandu-i adesea.
In cazul familiilor adoptive in care gemenii au crescut in medii diferite, cu cerinte diferite de viata, cultura diferita etc., dezvoltarea acestora nu a mai fost asemanatoare, ajunsi la maturitate (18 ani) cei doi frati prezentand caractere diferite, dezvoltare fizica diferita, cultura, inteligenta si abilitati relativ diferite. Dieta epigenetica - dieta care protejeaza ADN-ul
Asadar, acestea au fost unele dintre dovezile importante ale modificarii materialului genetic in functie de mediu, dovezi ale efectelor puternice si dominante privind fenotipul (modificarea genotipului in raport cu mediul).
Dieta epigenetica – dieta care protejeaza ADN-ul
Modificarile genetice se produc in diferite conditii, unele dintre acestea fiind de protectie, deci benefice, altele fiind patologice, de boala. Modificarile genetice se produc in numeroase situatii, vom enumera doar cateva dintre cele mai comune:
1. Alimentatia, care poate favoriza protectia (de exemplu in cazul celor cu boli cardiace de familie, alimentatia si stilul de viata sanatos protejeaza urmasul) sau boala (stilul de viata nesanatos accentueaza erorile genetice);
2. Sportul;
3. Noxele toxice si radiatiile;
4. Oboseala si ritmul somn-veghe;
5. Exercitiul intelectual – nivelul de invatare, cultura (spre exemplu cei care si-au format un mod pozitivist de a vedea viata sau au crescut in familii cu model de gandire pozitivist sunt mult mai protejati in bolile degenerative psihosomatice comparativ cu cei depresivi, anxiosi, senzitivi, histrionici sau alte tulburari psihice).
6. Expunerea la soare (extrem de importanta in cancerul de piele) precum si traumatismele repetate (loviturile frecvente de exemplu sau chiar lovitura la san pentru femei cu predispozitie la cancer mamar) etc.
Ce boli rezulta in urma modificarilor genelor?
Bolile sunt reprezentate in principal de scaderea imunitatii, de aparitia bolilor autoimune si a alergiilor (astm, alergii ale pielii, urticarie, diabet insulino-dependent, artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, polimialgia reumatica, tiroidita Hashimoto sau boala Graves, scleroza multipla, hepatita autoimuna si asa mai departe, lista fiind destul de lunga). Tot aceste modificari au dus la ceea e numim astazi “boala secolului” – cancerul. Asadar, protectia materialului genetic este importanta pentru mentinerea sanatatii, iar una din metodele importante prin care putem realiza aceasta, alaturi de sport, odihna si pozitivism fiind alimentatia.
Dieta care protejeaza ADN-ul Dieta epigenetica - dieta care protejeaza ADN-ul

Organismul omului este asa construit incat accepta cu usurinta alimentele vegetale crude (fructe si legume, dar si multe cereale), dar are nevoie si de produse animale dintre care unele le consumam gatite (carne, oua, lactate). Produsele animale ar trebui sa ocupe aproximativ un sfert din alimentatia zilnica, in rest sa se consume cereale (chiar integrale), fructe si legume proaspete.
Studiile din ultimele decenii vorbesc despre beneficiile aduse de plante, de fructe si de legume, probabil ati citi adesea articole care vorbeau despre beneficiile unui fruct sau ale unei legume. Concluzia generala este ca fructele si legumele prezinta beneficii diverse daca sunt consumate crude.
Ca atare, consumul zilnic de salate si fructe proaspete ne asigura longevitatea, ne protejeaza ADN-ul si ne fereste de boli si cancer.
 
Dimineata:
Va propunem mai multe tipuri de mic dejun, este recomandat sa urmati cate o saptamana din fiecare, ca sa-i lasati organismului timp sa invete digestia si procedeele de a valorifica maximal beneficiile alimentare:
1. Un bol de cereale integrale cu lapte, recomandat grau, ovaz, secara, mai rar porumb. Puteti sa le combinati cu fructe, insa acestea fermenteaza, asadar indicat ar fi sa evitati aceasta combinatie. In general masa de fructe se ia separat, fructele nu se combina cu nimic.
2. Doua banane sau o jumatate de pomelo sau o gutuie (ideea este sa nu fie un fruct acid);
3. Un iaurt;
4. Branzeturi, miere, paine integrala – nu mai mult de trei felii.

Se poate bea cafea, lapte la micul dejun cu lactate, ceai sau suc natural facut in casa (doar la masa cu fructe).
Pana la masa de pranz puteti manca doua fructe sau doua legume crude, la alegere.
La masa de pranz se recomanda supe sau ciorbe, iar la felul doi o portie de dimensiunea palmei de carne, asortata cu legume preparate sau crude, cu exceptia amidonoaselor (care nu se combina cu carnea: cartof, orez etc.). Se poate bea apa sau ceai. Carnea este indicat sa fie de peste, pui sau curcan preparata la cuptor, la gratar sau fiarta. Puteti consuma si fructe de mare.
Pana la cina se recomanda trei-patru fructe crude, la alegere.
La cina se recomanda fie o salata de legume cu branza sau ton, fie o supa sau o ciorba ori un iaurt.
Dulciurile, mezelurile, untul, carnea de porc si alte preparate grase sunt eliminate din dieta, iar rar se permite consumul de oua, un ou pe saptamana fiind suficient. Pentru sportivi sau persoanele care au un consum energetic mai mare se va creste rata proteica, se va consuma mai multa carne, chiar si la cina, dar si mai multe fructe si legume pentru furnizarea energiei.